Adrian M. POPA

08:18 EXCLUSIV Cluj: Criza a echilibrat piaţa presei Cluj-Napoca,

23 apr /Agerpres/ – Criza a echilibrat, într-o oarecare măsură, situaţia de pe piaţa locală a publicaţiilor, în condiţiile unei pieţe deja suprasaturate, declară, pentru AGERPRES, preşedintele Asociaţiei Profesioniştilor din Presă Cluj (APPC), Adrian Popa.

‘În ultimii ani, în Cluj-Napoca au apărut foarte multe publicaţii, anterior crizei pe piaţă fiind în jur de 25 de cotidiene print, on line, săptămânale şi reviste cu caracter informaţional, iar la ora actuală sunt 20. Oraşul se află pe locul al treilea, după Bucureşti şi Iaşi, în privinţă numărului de publicaţii de presă, în raport cu numărul de locuitori. La nivel local sunt aproximativ 50.000 de cititori de presă, la 350.000 de locuitori, 400.000 dacă includem şi studenţii. Aşadar, 50.000 de cititori împărţiţi la 20 de ziare. Tirajele sunt sub 5.000 de exemplare (am aflat ulterior ca doar Monitorul ar mai fi auditat BRAT, n.a). La Cluj-Napoca sunt două publicaţii auditate de Biroul Roman de Audit al Tirajelor (BRAT) – autoritate independentă care oferă o statistică oficială a numărului de exemplare tipărite – respectiv cotidianul ‘Monitorul de Cluj’ şi săptămânalul ‘Clujeanul’, ambele cu tiraj public şi nu spus pe proprie răspundere’, arată Adrian Popa.

Preşedintele APPC susţine că nici un ziar din Cluj-Napoca nu vinde peste 1.000 de exemplare la chioşcuri. Cele mai multe trăiesc din abonamente.

‘De ce nu interesează presa scrisă la Cluj-Napoca? Pentru că nu este de calitate şi nu reflectă într-atât agenda cetăţeanului, ci agenda publică. Este un fel de presă-stenogramă. Sunt prea puţine reportaje, interviuri şi analize. Eu nu am mai citit o anchetă serioasă în presa locală de foarte multă vreme, eventual colaje după ce au scris alţii înainte’, explică Adrian Popa.

În opinia sa, mediul online nu este suficient de matur şi de dezvoltat. Majoritatea patronilor care au renunţat la print, pentru a trece pe online, au privit acest exerciţiu mai ales prin prisma unei reduceri de preţ, ca urmare a eliminării costului tiparului. Nu s-a investit însă în strategii de atragere a cititorilor.

‘Au fost preluate reţete, fără iniţiative. Din punctul meu de vedere, este un eşec’, afirmă preşedintele APPC.

Referindu-se la ziariştii cu vocaţie, Adrian Popa este de părere că Iaşiul are, spre deosebire de Cluj-Napoca, o veritabilă şcoală de jurnalism, unde, pe lângă mediul universitar, există o pepinieră, care este opinia studenţească.

‘Din păcate, la Cluj-Napoca nu există o asemenea pepinieră, iar informaţiile cu care se pleacă din facultate sunt insuficiente’, a spus preşedintele APPC.

Totodată, Adrian Popa a amintit că scandalul în care a fost implicată, în 2006, conducerea ‘Gazetei de Cluj’, a dus la o scădere vizibilă a credibilităţii presei clujene, la data respectivă, cazul jurnaliştilor de la acest cotidian şi de la ‘Buna Ziua Ardeal’ afectând substanţial imaginea şi condiţia tuturor celor activi în presa locală.

Publicaţie săptămânală, ‘Gazeta de Cluj’ este editată de Loretto Press şi a fost auditată BRAT, ultima dată, în iunie 2003, când tipărea 4.075 de exemplare. Din luna mai 2008, cotidianul ‘Adevărul de Cluj’ reapare sub vechea siglă ‘Făclia de Cluj’ şi este, la ora actuală, lider de piaţă, cu cele mai mari vânzări din judeţ.

Potrivit redactorului-şef al ‘Făcliei de Cluj’, Ilie Călian, conducerea publicaţiei a decis schimbarea numelui cotidianului, care a avut apariţii neîntrerupte în ultimii 18 ani, dar a cărui denumire nu putea fi înregistrată la Oficiul de Stat de Mărci şi Invenţii (OSIM). Echipa de ziarişti de la ‘Făclia de Cluj’ nu s-a schimbat. Publicaţia a adoptat o grafică nouă. Este, de asemenea, primul ziar din oraş care are un sediu propriu.

‘Ziua de Cluj’, editată de Clever Media SRL, apare din 2004, în regim de franciză faţă de cotidianul central ‘Ziua’. ‘Monitorul de Cluj’ – fondat în 1998 – şi săptămânalul ‘Clujeanul’ – lansat în 2000, de grupul MediaPro – sunt auditate BRAT. ‘Ziarul Clujeanului’ – varianta zilnică a săptămânalului ‘Clujeanul’ – şi-a sistat apariţia. ‘Săptămâna clujeană’ (editată de firma RCC Media SRL) şi ‘Informaţia de Cluj’ (editată din 1991, de Media Mira Editura SRL) nu mai apar în 2009.

Asociaţia Profesioniştilor din Presă Cluj (APPC), organizaţie reprezentativă a jurnaliştilor din Cluj, consideră că subvenţionarea presei locale de la bugetul Consiliului Judeţean (CJ) ar putea afecta independenţa jurnalistică. ‘APPC îşi exprimă uimirea că preşedintele CJ, Alin Tişe, doreşte să stabilească, împreună cu patronii de presă, criteriile pe baza cărora ar urma să aloce bani presei locale. Din moment ce respectiva sumă a fost deja prevăzută în buget, aşa cum a declarat domnul Tişe, APPC apreciază că este de datoria forului judeţean să îşi asume răspunderea pentru cheltuirea ei. Orice înţelegere informală sau acord scris cu patronii de presă ar leza credibilitatea mass-mediei clujene, afectate deja de compromisurile politico-financiare din ultimul an’, susţine Colegiul de Conducere al APPC.

O parte dintre patronii de media clujeni consideră însă binevenită intenţia CJ de a subvenţiona presa locală. Potrivit redactorului şef al cotidianului ‘Monitorul de Cluj’, Paul Niculescu, este firesc ca presa să mediatizeze acţiunile CJ contra cost. ‘Trebuie însă stabilite criteriile de alocare a fondurilor, criterii care să fie acceptate atât de patronii media, cât şi de conducerea CJ’, susţine Niculescu.

În opinia redactorului şef al săptămânalului ‘Clujeanul’, Mihai Goţiu, este nevoie ca statul să subvenţioneze presa. Goţiu semnalează că mare parte din chioşcurile de ziare din zona centrală din Cluj-Napoca au dispărut, iar aproximativ 40% din vânzările de presă scrisă se realizau în centrul oraşului. El apreciază că subvenţionarea acestor chioşcuri ar fi în avantajul tuturor ziarelor. Mihai Goţiu mai spune că reducerea numărului de pagini, trecerea exclusiv pe online ori disponibilizarea unor ziarişti nu sunt deloc efecte ale crizei.

‘De mai bine de un an şi jumătate, în Cluj-Napoca au apărut ziare şi televiziuni aproape după fiecare ploaie. S-au oferit salarii care, fără a fi exorbitante, nu aveau nicio legătură cu piaţa de publicitate locală şi cu posibilele venituri. Regula aplicată în ziarele occidentale spune că într-un ziar plătit (de către cititori, se înţelege) volumul de publicitate ar trebui să fie de aproximativ 40%, iar într-un ziar gratuit să ajungă până la 60%. La Cluj, precum pe vremea Caritas-ului, s-a găsit însă formula magică: cu câteva casete publicitare (care nu acopereau, uneori, nici 5% din paginile ziarelor) s-au supradimensionat redacţiile şi s-au oferit salarii peste medie! Asta, fără a pune la socoteală, în cazul publicaţiilor gratuite, costurile suplimentare de distribuţie’, susţine redactorul şef.

Şi din punctul de vedere al senior editorului de la ‘Ziua de Cluj’, Rareş Bogdan, propunerea preşedintelui CJ privind subvenţionarea presei este salutară. El aminteşte, în context, că statul francez acordă, anual, subvenţii presei centrale, iar presa zonală este sprijinită de autorităţile locale. AGERPRES/ (Carmen Fărcaşiu)